De ce Nuțu din Berceni?

Uite de aia, pentru că este bercenar de al meu de pe Aleea Ciceu, crescut în Berceni cartierul megastarilor.  A fost la piață, a fost la film, a furat corcodușe din zona livezilor și ne-a cântat la chitară în parc și pe trepte la scara blocului.

Da este din Berceni, vă spun eu, ca vecin apropiat și dacă nu mă crezi ascultă ” Dunarea Delta Blues”

Cu ocazia concertului,  trupa suedeză Nuțu Olteanu’s Guts & Grace „Procrastinators” la Sala Dalles din București din 19 octombrie  2024, Nuțu Olteanu declara:  ”Cu toate că am trăit mai mult de jumătate din viață în Suedia, eu nu am simțit niciodată că aș fi altceva decât român 100%! Iubesc locul unde m-am născut și m-am format, cu binele și cu relele care au fost, și am să revin să cânt în România de câte ori o să am ocazia”.

Nuțu Olteanu este foarte expresiv când cântă la chitară și se simte că, pe lângă talent, pune suflet în acel ceva ce înseamnă a nu păcăli și a nu se păcăli pe sine.

Felul în care cântă Nuțu Olteanu cu chitara, și chiar și cu vocea, naște un stil simplu, deschis, sincer, și mai ales este cântat în așa fel încât să-l înțeleg eu, tu, noi, voi, și nu de acum ci din vremurile în care în România se cânta cu ”secera și ciocanul” deasupra scenei, existând posibilitatea, în ori ce moment, să fi interzis din a mai urca pe scenă, datorită atitudinii imorale și devierea de la impunerea directivelor conducătorilor de stat și a politrucilor ce urmăreau ”ce și cum” făceai și spuneai în cântare în fața spectatorilor.

Împreună cu fostul său coleg de bancă de la Școala Generală 189 din Beceni, Emil Lechințeanu (bas), și cu Ion „Nelu” Dumitrescu (tobe), Nuțu Olteanu, la un concert de la ”Clubul de la Ora 7”, dă un nume simplu noii trupe ”IRIS”.

Aceasta a fost ”victoria” sa asupra Rockului și a Bluesului, o victorie totală și veșnică. De la IRIS a plecat la grupul Roșu și Negru, condus de Liviu Tudan.

În noiembrie 1986  pleacă la Holograf și este prezent în zeci de turnee, participând la imprimarea mai multor materiale discografice.

Iulian  Vrabete ne povestește una din primele amintiri cu Nuțu Olteanu:

«Centrul orașului Focșani

Eram abia sosit în Holograf, în primăvara lui 1987. Eram încântat de faptul că intrasem în trupa în care mă regăseam foarte bine, colegii îmi erau prieteni încă din anii studenţiei, când repetam împreună la Casa Studenţilor, şi eram alături de unul din cei mai faimoşi chitarişti ai ţării, Nuţu Olteanu.

Turneul era la început, şi într-o dimineaţă, la Focşani, unde avusesem spectacol în seara precedentă, eu şi cu Nuţu hotărâm să ieşim să ne plimbăm prin oraş. Eu nu eram la primul turneu, şi văzusem deja o bună parte din ţară, dar la Focşani nu fusesem încă. Ieşim din hotel, facem câţiva paşi şi îl întreb pe Nuţu: „Ei, încotro e centrul?” Nuţu se uită la mine şi îmi zice, calm: „Habar n-am.” „Păi, nu ai mai fost în Focşani?” – întreb eu. „Ba da, de multe ori.” „Şi cum de nu mai ţii minte?” Nuţu se uită zâmbind şi îmi spune: „Ai răbdare, ai să vezi.”

Şi am văzut. Atunci cântam câte două sau chiar trei spectacole pe zi, de multe ori în localităţi diferite. Hotelurile şi oraşele treceau prin faţa ochilor ca imaginile unui film accelerat, şi în ritmul acela nu prea mai era loc de amintiri turistice. Şi am înţeles de ce Nuţu nu ştia în ce direcţie este centrul oraşului Focşani.»

La începutul anilor ’90 emigrează în Suedia și fondează Ion Olteanu Band, cu care revine în România pentru a concerta la Festivalul „Rock ’92”.

Nuțu Olteanu a fost membru în trupele suedeze: Bejerstrand și Sabbtail.

Trupa suedeză Nuțu Olteanu’s Guts & Grace a susținut concertul pentru lansarea albumul „Procrastinators” cu Kjell Allinger – orgă, Per Bejstam – chitară bas şi Magnus Brandell – tobe.

Instrumentiști remarcabili, solouri de chitară, clape tobe și cu un bas ce făcea să vibreze scena, cei din public uneori ”blocați” cu zâmbetul pe buze, cu aplauze după fiecare piesă, cu o comunicare permanentă cu ei, cu piese compoziții ale lui Nuțu dar și coveruri din repertoriul lui Stevie Ray Vaughan și Jeff Beck.

Surpriza a fost excepțională variantă a piesei „Noaptea” din repertoriul Iris.

Fiind la intrarea spectatorilor, m-am bucurat că au venit la concertul lui Nuțu Olteanu, prietenii de o viață ce nu l-au uitat. Și au fost Mugurel Vrabete, Nelu Dumitrescu, Eugen Caminschi, Anda Pittiș, Iulia Radu, Călin Irimescu, Marcian Petrescu, Radu Cârlan, Ioan Big, Relu Bițulescu, Minel Stoica, Ilie Stoian și lista este lungă, lungă, dar spațiu din revistă este limitat.

Cântarea a fost un regal și cei patru ași au creat o lume a regalității.

https://www.facebook.com/manea.mihaicroco/videos/413073998312911?locale=ro_RO

Discul este un material ce nu trebuie să lipsească din discografiile personale ale celor ce iubesc și apreciază munca unor ”zei”.

Totul a fost posibil datorită lui Radu Lupașcu, Laura Ioana Ganea, Cristi Filipescu, Andrei, Mihai Andrieș, Dorian Ciubuc, Dragoș Burlacu…

Sonorizare impecabilă  în Sala Dallesa fost a lui Gabi Pipai Andrieș, ajutat de Marinache Viorel și Cristi Filipescu ce a asigurat backline .

Foto Manea Mihai ”cROCo”, Laura Ganea și Bogdan Popa.

Am muncit la concertul Nuțu Olteanu’s Guts&Grace de la Sala Dalles și dacă nu ați fost acolo, voi ați ratat și pierdut.

Eu am vrut să vă povestesc cum a fost.

Pentru voi același Manea Mihai ”cROCo”