ARGUMENT
Sǎ treci printre semeni cu ochii sufletului larg deschişi, nu-i chiar la îndemâna orişicui. Mai întâi ar cam trebui ca sufletul sǎ vadǎ şi sǎ aibǎ înţelepciunea trestiei gânditoare care ştie (o, cum mai ştie!) cǎ le cœur a des raisons que la raison ne connait pas.
Liliana Popa este o astfel de trestie care nu se mulţumeşte cu învelişul tuturor vǎzutelor ci cautǎ miezul bun al lucrurilor în chiar alcǎtuirile umane care dau timpului pe care-l traverseazǎ mǎsurǎ şi înţeles.
Mozaic viu format nu din pietricele şi sticlǎ coloratǎ ci din oameni care prin ceea ce sunt aduc un cât de mic adaos lumii de frumuseţi, volumul de interviuri „Comtemporani în Mileniul III” (ajuns, iatǎ, la cel de al treilea volum) este o frescǎ a vremii noastre pe care autoarea o întregeşte provocându-şi aleşii la adevǎrate spovedanii ca tot atâtea nuanţe ale întâmplǎrii cu numele de viaţǎ, ca tot atâtea elemente dintr-un puzzle ale cǎrui piese gata alcǎtuite poartǎ câte un nume de om: Narcis Dorin Ion – istoric, slujitor al artelor, paznic de far la Muzeul Peleş; Manuela Cernat – critic de teatru, care nu despre ea vorbeşte ci despre acei regizori – Pygmalionii fǎrǎ de care un text dramatic n-ar ajunge spectacol (a se vedea portretul pe care i-l face regizorului Dan Piţa care astfel devine şi el parte a viului „dicţionar”); Matei Vişniec – profesorul de limba românǎ plecat din România anilor ’80 în Franţa unde avea sǎ devinǎ mult apreciatul dramaturg ale cǎrui piese, traduse şi interpretate pe mai toate scenele lumii care mai cuvântǎ, continuǎ în stilul care-i este propriu voga de care s-au bucurat (şi încǎ!) un Ionesco, un Cioran – români de-ai noştri de notorietate internaţionalǎ pe care şi i-a adjudecat literatura francezǎ ca sǎ nu se simtǎ exilat hobiţeanul sculptor în universul multilingv al artelor… Dacǎ la ceilalţi intervievaţi Liliana Popa simte nevoia sǎ intervinǎ cu întrebǎri întru relansarea dialogului, la Matei Vişniec „spovedania” este lǎsatǎ sǎ curgǎ lin, firul poveştii aşternându-se ca-ntr-o poveste cu înainte mult mai este. Şi pe bunǎ dreptate fiindcǎ scriitorul este în plin elan creator iar nouǎ – comporanii sǎi, nu ne rǎmâne decât sǎ invocǎm timpul sǎ aibǎ rǎbdare cu acest trǎitor cu capul în lunǎ, ales între aleşii creatori de dramaturgie contemporanǎ; Mihaela Albu – neobositǎ jurnalistǎ şi fondatoare de reviste de limba românǎ prin toate zǎrile pe unde au purtat-o paşii de visiting profesor prin cele universitǎţi de peste Atlantic; Şerban Filip Cioculescu – fiu şi nepot de cǎrturari de elitǎ, el însuşi continuator şi pǎstrǎtor al nobilei zestre de culturǎ cu care a fost „împovǎrat”; Pavel Şuşarǎ – depozitar al unei vaste culturi europene, redutabil critic de artǎ; Aura Christi – fragilitate şi forţǎ poeziei, voce limpede în corul zgomotos al poeţilor care nu contenesc sǎ se caute printre cuvinte înnegrind albul versurilor cu banalul prozei…
Cum anul 2023 a fost anul Urmuz – 140 de ani de la naştere şi 100 de ani de la moartea acestui mare neînţeles de care ştie o lume întreagǎ, doi dintre prezenţii în volumul Lilianei Popa vorbesc despre Urmuz – Narcis Zǎrnescu, autodidactul mândru (numele i se potriveşte mǎnuşǎ!) cǎ îşi datoreazǎ doar sieşi bogǎţia de cunoaştere acumulatǎ în ani (poate puţin şi dascǎlului care i-a descifrat primele litere şi miracolul lecturii de mai apoi…) şi Marian Nencescu, scriitor botezat în apele adânci ale filozofiei.
Un grupaj special pe care l-aş numi „colţul artiştilor din lumea teatrului contemporan” este alcǎtuit din stele omeneşti de toate mǎrimile: Alexa Visarion, regizorul, vorbeşte cu atâta cǎldurǎ despre prieteni şi prietenie cât spre a da „râsului o bogǎţie de lacrimi”, aduce sub ochii sufletului nostru portrete de actori şi regizori dǎltuite în iubire de multe carate – inegalabilul George Constantin, inclasabila Cǎtǎlina Buzoianu, Dan Micu – regizor a cǎrui gândire „ilumina ideile mergând dupǎ stele cǎzǎtoare.” ; Alexander Hausvater, regizorul intrat cu acte-n regulǎ şi în regatul literaturii şi aşteptând supuşii cǎrora cetitul cǎrţilor le este încǎ cea mai de folos zǎbavǎ; Rodica Mandache – actriţǎ de petalǎ şi de rouǎ cu vocea ei de înger suav prihǎnit de armonia rostirii; Ioan Andrei Ionescu – actor de puţinǎ vreme mereu tânǎr, mereu altul; Niculae Urs – scenarist, regizor, actor – reflectare fidelǎ a lui Nenea Iancu, cel cu care se şi aseamǎnǎ izbitor, realizând pe scenǎ un Caragiale altfel întru încântarea publicului spectator „cǎlǎtorit” cu gândul într-o lume care a uitat sǎ mai apunǎ.
Alte personalitǎţi urmeazǎ şirul întregitor de chipuri de pe canavaua acestui volum: Sorana Georgescu-Gorjan, scriitoare, închinǎtoare la zeul sculpturii moderne – Brâncuşi, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, colaborator al magului de la Hobiţa; Alexandru Constantin Chituţǎ – scriitor; Gabriela Dobre – mezzosopranǎ şi poetǎ; Mihai Şurubaru – artist sculptor, poet în neostoitǎ luptǎ cu „forţele strigoniene”; Paula Craioveanu – poetǎ a picturii cu, temǎ predilectǎ, nudul feminin ca mǎsurǎ şi simbol al perfecţiunii; Denis Dinulescu – jurnalist şi dramaturg; Gilda Lazǎr – oscilând cu graţie între canto, teatru, învǎţǎmânt, diplomaţie; Virgil Ştefan Niţulescu – director al Muzeului acela în care „exponatele sunt creaţii originale ieşite din mâna, din sufletul şi din rǎrunchii acestui popor, într-o clipǎ de încordare şi spontaneitate care a durat douǎ mii de ani” (Marin Sorescu dixit).
În partea finalǎ a volumului sunt incluşi invitaţii de onoare ai autoarei – „Prietenii mei, scriitorii”, cum îi numeşte Liliana Popa pe cei creatori de cuvânt care fac parte din cenaclul „Poeţii Cetǎţii” care, sub coordonarea sa, sunt voci distincte în foarte ofertantele întâlniri literare de la MLR, Casa Arghezi Mărțișor, Muzeul Satului, MŢR, Cetatea Sighişoarei, Centrul Cultural Bușteni, Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, autori ale cǎror scrieri s-au bucurat de pertinente cronici literare: Corina Daşoveanu – prozatoare de mare forţǎ epicǎ; Silvana Andrada Tcacenco – poetǎ-n toate cele, cântǎreaţǎ cu timbru de miere şi descânt; Olga Delia Mateescu – scriitoare în a cǎrei creaţie se ghiceşte omul de teatru, scenograful atent la fiecare detaliu în mǎsurǎ sǎ dea consistenţǎ şi farmec decorului ca loc unde se întâmplǎ ceva; Issabela Cotelin – poetǎ pentru care cuvântul nu-i decât rǎsfrângere în cânt de tǎceri grǎitoare; Marina Costa – prozatoare nǎscutǎ, nu fǎcutǎ; Ecaterina Popescu-Botoncea – medic-scriitor din marea familie de creatori de frumuseţe a purtǎtorilor de halate albe care nu ignorǎ nici putetea cuvântului-rugǎ la Cel care ţine universul fǎrǎ margini la degetul Lui mic; Ion Toma Ionescu – luciditate şi acurateţe în idei; Mihai Traistǎ – un prozator de poeveste ce povestește cu atâta talent încât ai impresia că totul se întâmplă aivea,Mihai Traistă este și poet și dramaturg, piesele sale fiind montate pe scenele din țară.Gabriela Tǎnase – graţie femininǎ topitǎ în rostire; Dan Ioan Marta – înţelepciune cântǎtoare, eleganţǎ şi forţǎ de redare a emoţiei lirice; Florentin Streche – spirit înalt și fin „in medias rex”, Cristiana Memesis, Marius Costache, Graţiela Avram, Erika Blaj, Constanţa Popescu – poeţi fǎrǎ rest, oglinzi ale ideilor vǎzute cu sufletul.
Cu Daniela Achim-Harabagiu, Agnes Andrei şi Mihai Cǎtrunǎ, ultimii (dar nu cei din urmǎ!) din grupul de prieteni, artişti ai formelor şi imaginilor colorate ale lumii de semne şi simboluri în care suntem spre a fi cu adevǎrat, se încheie volumul trei alvolumului „Contemporani în mileniul III”.
Îngǎduiţi şi subsemnatei sǎ-şi afle loc în amintitul volum între privilegiaţii contemporani de care mileniul trei va trebui cândva sǎ-şi aminteascǎ fie şi în treacǎt, cu nostalgie ori cu un surâs binevoitor sau indiferent de fiinţe super-robotizate cǎrora poezia nu le-ar spune nimic, cǎ au trecut şi ei… cu aproximaţie prin deceniul al treilea, cu credinţa nestrǎmutatǎ în adevǎrul din spusa marelui poet al iubirilor gingaşe, Ovidiu cel exilat la Tomis din Roma imperialǎ care nu i-a înţeles rugul iubirii din celebra lui Ars amandi – Carmina morte carent/ Poezia nu cunoaşte moarte.
Noi credem cǎ frumuseţea nu are moarte cât vor fi pe pǎmânt oameni care sǎ o slujeascǎ.
Paula ROMANESCU
Liliana Popa -2023
Facultatea de Istoria și Teoria Artei – Universitatea de Arte din București
2002 – Cursuri de Renaștere la Institutul Michelangelo din Florența – Italia
(Michelangelo Institute of Florence
Adresa: Via Ghibellina, 88, 50122 Firenze, Italia)
*prima româncă înscrisă la Institutul Michelangelo din Florența
din 1990 – reporter, redactor la Radiodifuziunea Română din str.General Berthelot nr 60- 64
Volume de poezie
„Portretul în oglindă” – editura TRACUS ARTE
lansat 7 aprilie 2014 la Muzeul Literaturii din bd.Dacia 12.
Articole despre:
Emil Lungeanu în revista „Luceafărul”
și Mircea Bîrsilă în revista „Argeșul”.
Prefață Ioan Groșan
Semnal editorial de Horia Girbea în revista „Luceafărul”
„Stăpînă pe tăcerea mea” – editura „Art creativ” , lansat la librăria Sadoveanu de pe bd.Magheru.
Articole – Nae Georgescu în revista „Cronica din Iași”
și Mircea Bîrsilă in revista „Argeșul”
cu o postfață de Daniel Cristea Enache.
„Luna nu intră niciodată pe fereastră” – editura TRACUS ARTE
lansat 20 ianuarie 2018 la Muzeul Literaturii din str.N.Cretulescu.
Cronici literare Ana Dobre și Mircea Bîrsilă
„Nu mai cred în distanța dintre paralele” – volum de poezie 2020 editat în urma acordării premiului special „Clara Mărgineanu” din cadrul „Concursului Național de Poezie Radu Cîrneci”, ediția a III-a, organizat de revista „Arena Literară” și „Asociația Difuzorilor și Editorilor – Patronatul Cărții”
Volume de interviuri
„Contemporani în mileniul III” – Volumul I – editura SEMNE – 2018, volum de inteviuri lansat la Palatul Suțu, Argument Liliana Popa, prefață Nae Georgescu.
„Contemporani în mileniul III” – Volumul II – editura SEMNE – 2019 , volum de inteviuri lansat la Palatul Suțu, Argument Florentin Nicolae Streche.
„Contemporani în mileniul III” – Volumul III – editura SEMNE 2023, volum de interviuri lansat la Palatul Suțu, Argument Paula Romanescu.Lansarea volumului „Contemporani în mileniul III” – Liliana Popa
18 septembrie 2023
0 Comentarii