O existenţă doar demarată la Cluj, unde Mircea Tiberian a văzut lumina zilei la 4 mai 1955 (exact în data la care George Enescu îşi sfârşea existenţa), s-a depănat în copilărie şi-n adolescenţă la Sibiu. Odată cu mutarea Festivalului Naţional de Jazz de la Ploieşti (ediţiile 1969, 1970, 1971) în burgul de pe Cibin, la cea dintâi ediţie sibiană din 1974 o fericită intuiţie a lui Johnny Răducanu – de altfel recunoscut pentru al său fler descoperitor de talente – a făcut să anticipeze în fiinţa timidului adolescent un jazzman de certă perspectivă, să-l suie efectiv, fără drept de apel pe scena Festivalului, impietând în chip definitoriu asupra născândei cariere a înzestratului muzician în devenire Mircea Tiberian. În afara celor două siebenbürgen transilvane înainte menţionate, Cluj şi Sibiu, traiectoriile tânărului muzician s-au intersectat periodic cu alte două citadele culturale, Timişoara, unde a activat timp de doi ani şi Bucureşti, Capitala stabilindu-i locul de reşedinţă definitivă în succesivele decenii.

Ne vom mulţumi mai întâi să consemnăm, cu nu multe cuvinte, în ce constă principalul său aport la emanciparea contextului autohton al domeniului de referinţă. Este vorba despre o contribuţie multiplă, atotcuprinzătoare, cumulând ipostazele de remarcabil pianist aplaudat în ţară şi străinătate, posesor al unei tehnici stăpânite cu aplomb, dublată de măiestria improvizatorului inspirat, ca şi de instrumentist solo (la pian, sintetizator, clavecin, orgă) şi şef de formaţie (în fapt de formaţii, el fiind generator a tot felul de componenţe mergând de la duo la diverse combo-uri, chiar la big band), de compozitor omnipotent şi dibaci aranjor, de mentor al tinerei generaţii în calitate de cadru didactic universitar doctor (inclusiv întemeietor al unor specializări-module de jazz şi de muzică improvizată în institutele de învăţământ superior de la Bucureşti şi Cluj, ca şi prin integrarea studierii acestui gen sonor la nivelul Liceelor de Muzică), de organizator şi de coordonator al vieţii muzicale –­ între altele, ca membru în Comitetul de avizare a proiectelor artistice destinate Primăriei Municipiului Bucureşti, curator al Festivalului „Jazzy Spring in Bucharest”, dar să consemnăm şi implicarea lui în domenii interdisciplinare (spectacole de balet – jazz, poezie – jazz, teatru – jazz, acţiuni multimedia). Şi nu în ultimul rând, un prolific publicist – autorul opus-urilor jazzologice şi didactice numite „Note muzicale şi note despre muzică”, „Cartea de muzică”, două volume ale tratatului „Tehnica improvizaţiei”, „Jazz Inside Out”, „Sunetul de referinţă şi arca muzicii occidentale”, „Domeniul muzical, o lume cu patru dimensiuni”, „Magister Musicae în Ţara Surâsului”, „Acompaniamentul CREATIV la pian şi keyboards” (unele dintre aceste lucrări conţinând CD-uri audio ilustrative).

Mircea Tiberian a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în anul 1980, un deceniu mai tîrziu devenind  profesor la această universitate, în calitate de conducător al Clasei de Jazz pe care el însuşi a înfiinţat-o, având meritul de a fi întemeiat prima specializare, prima Secţie de jazz în cadrul unui institut de învăţămînt superior muzical din România. Dintre reuşitele sale în plan didactic, să amintim fondarea Modulului de Jazz la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, realizarea împreună cu Florian Lungu a insolitei casete-lecţie „Fundamentele jazzului” ca şi călătoria de o lună, în calitate de invitat, întreprinsă în legătură cu problemele educaţionale ale jazzului, în SUA. Rezultate notabile ale vocaţiei sale de dascăl se vădesc indubitabil în calitatea şi valoarea discipolilor săi , între care îi vom aminti doar pe Ionuţ Baranga, Pedro Negrescu, Răzvan Cojanu, Florin Răducanu, Toma Dimitriu, Nadia Trohin,   George Dumitriu, Vadim Tichişan, Maria Răducanu, Marta Hristea, Ana-Cristina Leonte, Sorin Zlat, Vlad Briciu.

Din 1974, an al debutului lui la Festivalul de Jazz de la Sibiu, a derulat o intensă, plurivalentă activitate profesională în ţară şi în străinătate (Austria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Siria, fosta Uniune Sovietică, SUA ş. a.), colaborând cu conaţionali de talia lui Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mîndrilă, Liviu Butoi, Eugen Gondi, Dan Ionescu, Anca Parghel, ca şi cu instrumentişti străini de marcă precum Larry  Coryell, Ed Schuller, Tomasz Stańko, Theo Jorgensmann, Maurice de Martin, Marty Cook,  Horst Nonnenmacher, Ben Abarbanel Wolff, Jan Roder, John Betsch, Chris Dahlgren etc. Împreună cu Maurice de Martin el a întemeiat, cum am menţionat şi mai sus, grupul de formulă deschisă & reţeaua culturală „Interzone” cu care a derulat numeroase, incitante proiecte muzicale, a efectuat înregistrări. Bogata discografie personală include zeci de albume, între care două LP-uri, o casetă magnetică, multe CD-uri. Pe lângă discurile de autor apărute în ţară: „Magic Bird” (în duo cu Anca Parghel), „Never Ending Story”, „Working Underground”, „Alone In Heaven”, „Hotel Of Three Beginnings” (pian solo – şi casetă magnetică), „Back To My Angel” (pian solo), Mircea Tiberian a materializat cu grupul multinaţional CD-urile „Interzone” (Casa Radio, România), „Interzone Play With Adam Pieronczyk”, „Crossing Atlas 45”, ambele editate în Polonia, ca şi cele numite „Transylvanian Grace” şi „Eleven”. Alte CD-uri: „Dark” – obiect cultural, „Lumini”, „Viaţa lumii”, ambele cu Maria Răducanu, „Being Green” cu Ruxandra Zamfir, „Palindrome”, „November” (pian solo), „Ulysses”, „Intelligence Is All Around”, apoi „La margine de Bucureşti”, şi „Aleea Cosmonauţilor” cu măiastra vocalistă Nadia Trohin, „Dinner For One” (pian solo), „Pale Dot” – în duet pianistic cu Toma Dimitriu, „Dance Around The Dragon Tree” – înregistrat împreună cu percuţionistul Maurice de Martin şi încă unul instrumental, cu o formulă de componenţă internaţională. Editura Muzicală a UCMR i-a consacrat discul de autor „PORTRET COMPONISTIC MIRCEA TIBERIAN” în seria „Jazz Music” a Antologiei Muzicii Româneşti. Preocupările lui creatoare au rodit în compunerea a sute de piese, unele gratificate prin decernarea Premiilor Uniunii Compozitorilor în anii 1990, 1996, 2000, 2003, 2013, 2015.

În dorinţa de a onora împlinirea a cincizeci de carieră jazzistică, Mircea Tiberian a înfăptuit nu mai puţin de trei întâlniri cu publicul în luna aprilie 2024. Prima dintre acestea a avut loc în seara de 18 aprilie în ospitalierul club „Jazz Book” din cartierul bucureştean Cotroceni – şi subsemnatul s-a numărat printre privilegiaţii melomani invitaţi. Am trăit momentele de voluptate auditivă exacerbată ale unui recital de excepţie, creditat cu strălucită fervoare de tandemul Mircea Tiberian – pian, Nadia Trohin – vocal, duo aflat într-o formă de zile mari! Referitor la ei, cei doi doctori (în muzică), s-a vădit odată în plus faptul că terapia afectivă prin creativitatea spontană a jazzului tămăduieşte cu triumf spiritul însetat de frumos.

Inspirate contururi melodice desenate spontan pe clapele pianului, impulsionate de miracole armonice pline de miez, s-au instituit şi drept ferme postamente pentru exuberantul, euforicul demers vocal apt a proporţiona, de la sensibilitate la frenezie, o extinsă gamă de extrovertiri potenţate de sinceritatea glăsuirii. Nadia Trohin cucereşte nu numai prin glasul bine timbrat, prin performanţă vocală şi prin fantezie improvizatorică, ci şi prin trăirea scenică evidenţiind un incontestabil talent actoricesc. Solista a dat glas unui repertoriu divers, configurat de coechipierul pianist, un program alăturând nemuritoare hituri româneşti din perioada interbelică, precum „INIMĂ NU FI DE PIATRĂ” creată de Edmond Deda pe versuri de Harry Negrin, „ŞI DACĂ” – muzica de Vasile Veselovschi pe versuri de Mihai Maximilian; iar din jazz celebra piesă „JOCUL ŢAMBALELOR” datorată lui Johnny Răducanu, versuri de Nina Cassian; patru melodii de provenienţă folclorică – „MĂRIE ŞI MĂRIOARĂ”, „OCHII TĂI, MĂSLINE NEGRE”, „DRUMU-I LUNG” şi „DODĂ, DODĂ” în aranjamentele pianistului; ca şi interesante, viabil arhitecturate teme compuse prin ani de Mircea Tiberian: „BORN TO LOSE”, „LAMBADA OLTENEASCĂ” şi „THE LITTLE STREET OF ANTON PANN”. Cu prilejul recitalului susţinut la Clubul „Jazz Book”, autorul pianist a lansat cel mai recent volum al său, purtând genericul „Melodiile Bucureştiului de altădată – Prelucrări de Mircea Tiberian”, cristalizat sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; volumul cuprinde zece partituri pentru pian care reprezintă tot atâtea prelucrări ale unor notorii şlagăre româneşti ce poartă peste timp autografele compozitorilor George Grigoriu, Edmond Deda, Vasile Veselovschi, Radu Şerban, Gelu Solomonescu, Vasile Vasilache, Nell Martini, Ion Vasilescu.

Florian Lungu

20 aprilie 2024

Foto: George Zaroschi