Cu o întâziere de câteva luni – dar, conform dictonului: mai bine mai târziu decât niciodată, răstimp de altfel oportun oferind o binevenită perspectivă temporală – ar fi acum prilejul cuvenit pentru ca eu, auditor fidel, să onorez îndatorirea evaluării jazzologice a celor şapte albume discografice care au îmbogăţit anul trecut discoteca muzicienilor arealului autohton.

Sub genericul „WIND DANCE”, un CD certamente performant a venit să reliefeze ţinuta interpretativă înaltă a Big band-ului Radio sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, avându-l ca protagonist invitat pe Alex Şipiagin, virtuoz instrumentist la trompetă, flugelhorn, compozitor şi aranjor (redutabil muzician rus care, după 30 de ani petrecuţi la New York, s-a stabilit în Italia) şi pe trei conaţionali ai săi: pianistul Misha Tsiganov (şi aranjor, rezident în New York), Makar Novikov – contrabasist, bateristul Sasha Mashin (ambii rezidenţi în Italia) şi saxofonistul Will Vinson (originar din Londra). Împreună cu numiţii oaspeţi, Big band-ul Radio a concertat în seara de 9 februarie 2023 la Sala din strada General Berthelot, cei nouăsprezece admirabili instrumentişti de jazz înregistrând cu această împrejurare susnumitul album, ce a cuprins exclusiv creaţiile lui Şipiagin intitulate „RETURNING”, piesa titlu „WIND DANCE”, „WAY TO HER”, „MOOD 2” (cea mai exuberantă, mai reuşită), „PATH”, „TEMPEST IN A TEA CUP”, „VIDELLES”, „D-F BLUES” – compoziţii inspirate, în aranjamente de o notabilă complexitate. Solourile, relevabile prin pregnanţă şi inventivitate, au fost susţinute în principal de instrumentiştii invitaţi, îndeosebi cele plăsmuite de Alex Şipiagin însuşi, dar şi de patru interpreţi români din big band: Cătălin Milea – saxofon tenor, Liviu Negru – ghitară, Paolo Profeti – saxofon alto, Florian Radu – trombon, plus invitatul Cezar Cazanoi la flaut. Aceste realizări interpretativ – creative de excepţie au fost memorate în album de Editura Casa Radio, CD-ul beneficiind şi de o grafică pe măsură, semnată de Ioana Halunga.

Un alt disc de autor – de fapt de autori, întrucât poartă dublul autograf al creatorilor lui (atât muzică, versuri cât şi aranjamente), Irina Sârbu – vocalistă de febrilă trăire emoţională şi Sorin Zlat – pianist spectaculos, compozitor prolific, a fost editat anul trecut sub sigla „A&A Records” şi sub apelativul „AT THE END OF JULY”. Cele zece memorabile momente muzicale poartă cu sine aroma cuceritoare proprie limbajului sonor clasic modernizat în care elementele constitutive ale discursului: melopee, armonie, ritmică (şi al său parametru distinctiv în jazz – swingul) se află în chip oportun la locul lor. Pe lângă cei doi protagonişti ale căror roluri solistice ocupă poziţiile principale admirabil constituite, nu mai puţin relevabile se vădesc a fi contribuţiile improvizatorice şi de susţinere / acompaniament ale superdotaţilor instrumentişti Cătălin Milea la saxofon tenor, Sebastian Burneci la trompetă, ale ghitariştilor Liviu Negru şi Alex Man, ale coechipierilor din secţia ritmică Adrian Flautistu – contrabas şi Iulian Nicolau – baterie. Cu talent, cu entuziasm şi  dăruire, ei au întruchipat într-o manieră deosebit de îmbietoare cele zece mirifice bijuterii sonore:  „T(he) E(nd)”, „MA TERRASSE”, „THAT’S MY GIRL” (în care apare cu glas suav fetiţa solistei, Ana Parghel – Sârbu), „NEVER BORN”, „THE PHISICIST”, „SEPTEMBER BLUES”, tema titlu „AT THE END OF JULY”, „I GOTCHA!”, „SUPERMODERNWOMAN”, „HAND ON A GUN”… În doar opt cuvinte exprimat: „AT THE END OF JULY” – un album pe care nu te-ai sătura ascultându-l!

Pe podiumul gălăţean, în contextul ediţiei a IX-a „CHRISTMAS JAZZ AND BLUES FESTIVAL” organizat de Teatrul Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard”, a evoluat combo-ul condus de prodigiosul pianist, poli-instrumentist, compozitor de muzică aparţinând mai multor genuri, aranjor / orchestrator, dirijor Andrei Petrache (26 de ani). El s-a impus ca o prezenţă constantă pe scenele de concert din România, cu recitaluri de pian solo, muzică de cameră sau în diferite formaţii de jazz ori world music. Performanţele sale interpretative au fost răsplătite cu peste treizeci de premii la concursuri de pian solo naţionale şi internaţionale, la care se adaugă câteva premii acordate performaţei ansamblului muzical din care a făcut parte, în cadrul unor concursuri de interpretare şi compoziţie, în formaţii de jazz. Lucrările lui s-au bucurat de succes la public în concerte din Tokio, Moscova, Londra, Bruxelles, Hanovra, Paris, Ierusalim, Dubai etc.). În prezentele rânduri ne referim explicit la grupul Amphitrio (adică Andrei, Mike Alex – contrabas, Philip Goron – baterie), care a abordat exclusiv creaţii originale purtând autograful lui Andrei Petrache înscrise pe cele două noi discuri: piesele „SOUTH POINT”, „WEST POINT”, „COUNTERPOINT”, „NORTH POINT”, „EAST POINT” din albumul „POINTS” şi „PRIMĂVARA”, „VARA”, „TOAMNA”, „IARNA” (ultima piesă cu participarea vibrafonistului Răzvan Florescu) din albumul „SEASONS” – sonorităţi moderne, insolite, unele de culoare orientală.

Un alt album de autor purtând genericul „PORTRET COMPONISTIC JANCY KÖRÖSSY” reprezintă cel de al paisprezecelea CD din seria „Jazz Music” a Antologiei Muzicii Româneşti pe care o materializează Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Compilaţia astfel intitulată conţine treisprezece inspirate creaţii ale protagonistului şi o prelucrare a sa după o colindă de Crăciun. Veritabil şef de şcoală în jazzul autohton, Jancy Körössy rămâne demiurgul muzical care a acreditat şi a concretizat sonor ideea reformulării în limbajul jazzului a unor inflexiuni şi ritmuri specifice folclorului românesc, cu decenii înainte ca stilul –  respectiv ca termenul – ethno să devină o modă a zilei. Tot el a fost unul dintre primii jazzman-i din ţară care a cultivat stilul free. Jancy Körössy stăpânea cu egală dezinvoltură limbajul jazzului ca şi al marii muzici, conglomeratele armonice şi know-how-ul polifonic, reuşind a-şi surprinde auditoriul prin extraordinara capacitate de a transfigura în manieră personală sugestii melodice/ritmice provenind din varii domenii sonore, ca şi prin brilianta tehnică pe claviatura în alb şi negru a pianului. Atare trăsături de lexic sonor şi de expresie s-au regăsit în secvenţele purtându-i autograful componistic: „IDENTIFICAION” (Hora de la Viziru) cu trio-ul Jancy Körössy; apoi „AMINTIRI”, „JOCUL FLORILOR DE CÂMP” – piese de pian solo interpretate de autor într-un concert susţinut în anul    1975 în Atlanta, statul Georgia (SUA); trei momente de virtuozitate ale grupului Jancy Körössy (cu Johnny Răducanu, Bob Iosifescu, Dan Mândrilă) intitulate „SORROW”, „FIRE, FIRE”, „IN A HURRY” înscrise pe discul Electrecord „Great Jazz Piano”; cu tandemul Jancy Körössy & Ramona Horvath la două piane, piesele numite „DELECTARE”, „OMAGIU LUI GEORGE ENESCU”; compoziţia lui Jule Styne „LET IT SNOW” prelucrată în albumul „Christmas Songs with Jancy Körössy” – cu colinde cântate la pianul Yamaha Concert Grand şi la un sintetizator Korg; „BLUES FOR GARAY” (dedicat de Jancy Körössy pianistului ungar prieten Garay Attila) şi sofisticata „YANCY’S TUNE” – aceste două piese fiind preluate din concertul susţinut în duo de el cu saxofonistul Nicolas Simion în anul 2001; înregistrat în 1967 la Radioteleviziunea Română de Trio-ul Jancy Körössy şi de tânăra solistă Aura Urziceanu – captivantul „BLUES ÎN MI”; iar ultimele două secvenţe ale discului – deoporivă compoziţii ale lui Körössy, „FOR OSCAR” şi „JOCUL CU MINGEA”, surprinse din concertul memorat pe discul „Sweet Home”, al pianistului în grup cu Nicolas Simion.

Încă un disc de autor, apărut în capitala Hexagonului în 2023, „CARMEN’S KARMA” are darul de a o reliefa ca pianistă şi compozitoare pe una dintre cele mai apreciate reprezentante ale diasporei române de jazz, Ramona Horvath, discipola şi partenera lui Jancy Körössy în ultimii ani de viaţă ai acestuia. Absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti în ipostaza de pianistă concertistă în domeniul marii muzici, talentata Ramona Horvath a optat însă pentru creativitatea jazzului. Considerată ca fiind „unul dintre cei mai originali pianişti din Paris” – cum a fost caracterizată de cunoscuta revistă „Jazz Hot”, artista a concertat cu apreciabil succes pe diferite podiumuri franceze şi europene, de club şi de concert: în Austria (Sala Radio ORF, Bosendorfer Hall), Belgia, Germania, Portugalia, Spania, Italia, Ungaria; în România, la Ateneul Român şi la Sala Radio din Capitală, Opera Naţională Maghiară din Cluj, Filarmonica din Braşov, ediţia 2022 a sărbătorii muzicale „Bucharest Jazz Festival”. În noua sa patrie Ramona Horvath a putut fi ascultată în festivaluri ca „Jazz sur Seine”, „Pianissimo”, „Jazz au Coeur”.  Cu al său trio ce-i cuprinde pe contrabasistul Nicolas Rageau partener permanent (şi coautor al unora dintre compoziţiilor pianistei) şi alternativ pe bateriştii Philippe Soirat, Minchan Kim, Frédéric Sicart, Germain Cornet şi drept invitaţi pe saxofoniştii André Villéger, Tony Lakatos etc., Ramona Horvath s-a manifestat live şi a înregistrat patru albume, mai recent fiind cel din 2023. Nicolas Rageau – contrabas şi Antoine Paganotti – baterie au escortat-o pe pianistă spre concretizarea celor nouă secvenţe ale acestui disc care se doreşte un omagiu adus marilor compozitori ai muzicii academice: „CLAIRE DE BUSSY” (după Claude Debussy), piesa titlu  „CARMEN’S KARMA” (inspirată de teme compuse de Isaac Albéniz şi George  Bizet), „LA VALSE DES ASPERGES JAUNES” (creaţie a pianistei şi contrabasistului, influenţaţi de Franz Schubert), „LAGNIAPPE” (sursă – celebra „Humoreska” de Antonin Dvořák), „PORTRAIT DE LA COMTESSE” (după Gabriel Fauré), „ENESCOOL” (piesă dedicată lui George Enescu), „FANTAISIE” (sugerată de Sonata „Patetica” de Ludwig van Beethoven), „WINNARETTA SONG” (referire la o „Pavană” compusă de Maurice Ravel), „CAIPIRINHA COM PEDRO” (bossanovă inspirată de Simfonia a V-a de Piotr Ilici Ceaikovski).

Intitulat „RHAPSODY”, iată un alt reuşit album discografic din diaspora raportat la marea muzică, din iniţiativa şi cu participarea de autentică trăire, de intensă afectivitate şi cu o viziune creativă originală – atribute artistice proprii înzestratei vocaliste Teodora Brody (Enache) nativă în oraşul Oneşti, pregătită la Secţia Canto a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, formată pentru jazz (Canto, Armonie şi Improvizaţie) de Edmond Deda şi mai ales de Johnny Răducanu, devenind pentru decenii solista formaţiei acestuia, în concerte, ca şi în studiourile de înregistrări. Prin vremi, neobosita artistă a susţinut nenumărate recitaluri pe scene de club, de concert şi de festival, în capitală, în ţară şi – confirmând o extinsă carieră internaţională – în Rusia la Moscova, în Germania la Leipzig, Frankfurt, Menden, Berlin, în Italia la festivaluri de jazz de la Milano, Valtelina şi Roma, în Franţa la Marciac Jazz Festival, în Elveţia la Zürich, Geneva, Montreux, în Ungaria la Szolnok, în turneu european la Viena, Stockholm, Budapesta şi Berlin, dar – N. B. – de amintit şi apariţiile de peste ocean în patria jazzului la Washington, New York, Santa Cruz, San Francisco, Los Angeles, New Orleans. Începând cu Titel Popovici şi Ion Baciu Jr., Teodora Enache a colaborat cu marcanţi jazzmani români, ca Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Alin Constanţiu, Jean Stoian, Cătălin Tîrcolea, Marius Mihalache, precum şi cu proeminenţi muzicieni de jazz străini, precum Johnny Griffin, Les Paul, Stanley Jordan, Darius Brubeck, Rick Condit, Guido Manusardi, Teodosii Spasov, Gyárfás István, Berkes Balázs, Eric Legnini, Lars Danielsson, Benny Rietveld. CD-ul ei datat 2023, realizat împreună cu London Symphony Orchestra sub bagheta dirijorului Robert Ziegler înglobează „RAPSODIA ROMÂNĂ nr. 1” de George Enescu, „SONATA LUNII” – autor Ludwig van Beethoven, şase „DANSURI ROMÂNEŞTI” de Béla Bartok, „CANON IN D MAJOR” – compozitor  Johann Pachelbel, „RAPSODIA ROMÂNĂ nr. 2” de George Enescu şi o prelucrare după o „DOINĂ” tradiţională. Orchestraţiile pentru cei cincizecişinouă de instrumentişti ai Simfonicului londonez au fost făurite cu mână de maestru de Lee Reynolds, iar aranjamentele vocale de Teodora Brody şi Călin Grigoriu.

Şaizecişiunu de momente muzicale perpetuate pe cele şapte albume discografice de jazz apărute în 2023, recomandabile drept roade ale fanteziei jazzman-ilor români din ţară şi din diaspora, reprezintă un patrimoniu componistic şi creativ demn de integrala consideraţiune a beneficiarilor – melomanii!

Florian Lungu

16 aprilie 2024