L-am cunoscut pe artistul timișorean Cosmin Vâlceanu în București la a doua ediție a concursului Battle Art.

M-a impresionat stilul lui în timpul celor două runde la care a participat așa că la pauză l-am căutat să-i spun că sigur câștigă concursul și dincolo de asta vreau un interviu cu el.

De multe ori oamenii se așteaptă de la mine la interviuri convenționale cu întrebi bine puse la punct, în ordine și cu timp limitat. Aceeași impresie a avut-o și Cosmin cu care am petrecut aproape o oră înaintea interviului, timp în care a stat să-și ia notițe ca să-și organizeze ideile. Cred că le-a dat foc după primele 10 minute de interviu filmat.

Mă bucur că a reușit să se deschidă și să purtăm o discuție liberă atât despre arta lui cât și despre ce își dorește de la această țară pentru ca el să se poată exprima mai bine, mai liber și mai eficient prin creație.

Am avut ocazia să-l văd lucrând la Art Battle și am avut norocul să-i văd două lucrări proaspete cu vopseaua neuscată. I-am privit „în carne vie” procesul creativ și tot ceea ce încearcă el să vă transmită în timpul interviului pe parte de emoție creatoare, radiază în miliarde de tonuri din sculpturile și picturile lui. Demonii și Îngerii lui care-l chinuie și-l forțează să fie artist, au o semnătură clară pe fiecare lucrare.

Cosmin a devenit pictor din dor de sculptură. Lipsa spațiului, a finanțelor, a sculelor l-au făcut să stea departe de sculptură o lungă perioadă, timp în care muzele lui l-au chinuit până ce s-a îndreptat spre pensulă pentru a-și face liniște în suflet.

S-a întors în România și-și dorește să se poată întoarce la adevărata lui dragoste – sculptura – și să participe la multiple evenimente cultural artistice.

Are încredere în potențialul României și are încredere în majoritatea artiștilor români pe care îi vede uniți și deschiși să lucreze pentru binele comun al artei și artiștilor.

Vă invit să urmăriți acest iterviu, discuție liberă, podcast, „la o țigară pe ascuns între artiști să nu ne vadă camera” sau spuneți-i cum vreți, important e să vă placă și să urmăriți până la final.

M-aș bucura ca la final să aveți aceeași impresie pe care am avut-o eu când am văzut ce face omul ăsta: „Unii oameni sunt născuți să fie geniali, cu har, cu talent și binecuvântați să lase minuni în urma lor!”

Cristina Dinu