AM  TOTUL, o piesă scrisă cu multă pasiune de echipa de creație de la Floarea Soarelui se aude de data asta “Live în bibliotecă la Florentin”.

https://www.youtube.com/watch?v=mc_7-5t1Ccs

S-ar putea spune că nimic nu a fost simplu la aceasta reprezentație, s-au tras multe duble, ba chiar s-a luat în calcul şi înlocuirea piesei cu o alta. Cu multă răbdare şi bineînțeles muncă lucrurile s-au încheiat până la urmă cu bine. Cum legile lui Murphy guvernează însă… totul, au reușit să se bage în seamă cu “live-ul din bibliotecă” aşa că în faza de mixare a imaginilor s-a constatat că o mare parte din acestea “sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire”. Până a reușit Florentin să găsească soluția salvatoare a fost timp suficient pentru depănat amintiri.

Era primăvara lui 2016, poetul Adrian Bodnaru tocmai sosise în vizită la ai lui şi dacă tot avea să rămână câteva zile în urbea natală, evident, urma să se întâlnească cu Marius pentru o nouă ședință de creație. Telefonul a sunat ca să anunțe că o nouă piesă Floarea Soarelui urmează să se nască. Peste ani şi ani (vorba cântecului) un alt telefon între cei doi încearcă să rememoreze: “…am vrut noi ceva geneză darwinistă să facem aici. Din mare în aer și viețuitoare prădătoare. Dar cu mica ei metafizică. Care are problema veșnică a tuturor viețuitoarelor: timpul. Și – de ce nu? – identitatea. Vânător vânat. E cam burlesc textul, cum era și piesa neorchestrată. Așa, pâș-pâș. Mie primele acorduri mi-au sugerat o apariție filmică. De generic, chiar. Mai e și lumea nocturnă, a posibilului altfel decât ziua, când accentul cade pe continuarea adio.

Obsesia: totul. Și ca viețuitoare de regn (a naturii) și de interegn (de artist, de artefact, de creatură-creație). Dar nu trebuie filosofat prețios pe text. El e pur și simplu o stare increată-creată. De atunci. Sugerată de muzică.”

https://www.facebook.com/profile.php?id=100063544453972

https://www.instagram.com/floareasoarelui_official/

https://www.youtube.com/@trupafloareasoarelui5547