Se joacă  de 3 ani la  Teatrul Național de Operetă şi Musical „Ion Dacian” opereta „Candid” în care cupletele cântate de soliști și cor alternează cu dialogurile vorbite și cu dansul, pe muzica interpretată de orchestra

Adaptat după Candide sau l’Optimisme textul e o satiră franceză publicată prima dată în 1759 de Voltaire, un filosof al epocii iluminismului. Romanul a fost tradus pe larg, cu versiuni în limba engleză intitulate Candide: sau All for the Best; Candide: sau, Optimistul; și Candide: Optimism. Lumina cunoașterii ce se naşte tocmai ca urmare a infinitelor eforturi ale individului pentru cultivarea Frumosului, Adevărului şi Dreptăţii.

Candid este o Operetă comică a lui Leonard Bernstein bazată pe satira inocenței, optimismului și a lecțiilor neașteptate de viață.
Partitura legendarului Leonard Bernstein nu este decât vârful aisbergului când vine vorba de Candid și de teatralitatea sa. Cu un text adaptat de Hugh Wheeler și contribuții lirice ale incomparabilului Stephen Sondheim, Candid este o capodoperă pentru veacuri.
Candid este izgonit de acasă, trimis cu forța în armată, adus în fața Inchiziției, deposedat de orice avere, naufragiat pe o insulă pustie și separat mereu de adevărata sa iubire – Cunegonda. Și pe ea o urmăresc nenumărate ghinioane, inclusiv – dar fără a se limita la – prostituție, căsătorie forțată cu un om înstărit, chiar și sclavie. Cu toate acestea, totuși, amândoi încearcă să-și amintească lecțiile dragului lor tutore, Dr.Pangloss: “Totul este spre bine în cea mai bună din lumi”.
Elementele versiunii originale din 1953 – rescrise și reconcepute- au fost adăugate sau modificate în această versiune nouă într-un efort de a crea o variantă ușor reinventată a clasicului Candid, care presupune și o importantă contribuție feminină. (Sursa- https://www.mtishows.com/candide-1999-version)
Întorcându-ne cu fiecare filă spre realitatea tristă a contradicțiilor unei societăți marcate de stagnare, scris cu arta subtilă a sarcasmului necruțător față de putreziciunea omenirii și a unei orânduiri sociale perimate, Candid nu este doar capodopera romanului filozofic, ci și una dintre marile înfăptuiri ale literaturii universale.

Drumul inițiatic spre cunoașterea esențială reprezintă o cale de transformare şi o modalidate de accesa necunoscutul.

Ideea Binelui şi Perfecțiunea nu au fost create, ci rămân două concepte pe care fiecare individ urmează să le autocreeze, iar ca paradox al Perfecţiunii, imperfecţiunea este perfectă.

Textul adaptat aduce în lumină epoca întunecată a inchiziției spaniole cu tot cortegiul de crime, abuzuri, torturarea nevinovaților pentru supremația și în numele bisericii de atunci. Dar punerea în scenă a atrocităților e realizată cu blîndețe, cu eleganța necesară unui spectacol pe muzica lui Bernstein.

Premiera spectacolului “Candid”, a avut loc în cadrul Festivalului Internațional George Enescu 2021, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie

“Candid” , operetă compusă de Leonard Bernstein, bazată pe nuvela cu același nume din 1759 scrisă de Voltaire. Leonard Bernstein reuşeşte, fără a fi ancorat în rigorile secolului al XVIII-lea să creeze nişte personaje cu substrat, care nu atrag neapărat prin virtuozitate, ci cuceresc prin faptul că sunt umane. Ironia şi anostitatea se împletesc cu rigurozitatea şi cu vigoarea.

O operetă bună vine cu o poveste, iar o operetă veridică conţine povestea fiecăruia dintre noi.

În orice moment ne-am afla, totul porneşte de la o dragoste mare, iar dragostea oferă momente de umor sănătos, de sarcasm, de ironie a momentelor ridicole, oferă speranţă, inocenţă şi candoare, iar când ne propunem ca un flux de evenimente şi situaţii să rămână neatinse de critici, satiră, umor sau dispreţ, libertatea gândirii devine inexistentă.

Candid este tânărul inocent şi visător, pregătit de către dascălul său pentru lumea perfectă în care împlinirea idealurilor este un deziderat realizabil şi o opţiune a fiecăruia dintre noi. Lumea şi viaţa sunt minunate şi oferă doar bucurie şi mângâiere. Dar, după cum spunea Shakespeare „așteptările sunt rădăcina tuturor durerilor sufletești”……….

Lumea perfectă a lui Candid este zbuciumată în momentul în care se aşteaptă ca mărturisirea dragostei pe care i-o purta Cunegondei să fie împărtăşită de cei din jurul său.

Acesta este momentul în care impresiile lui Candid de până atunci despre lume şi viaţă capătă noi accente. Aşteptarea şi speranţa devin pentru Candid dezamăgitoare şi fără sens, căci toate întâmplările pline de violență la care ajunge să fie și martor și actor îl transformă, iar în final devine dezgustat de femeia iubită, pentru că aceasta supraviețuise prin prostituție violențelor la care fusese supusă. Candid devine un individ cinic care a reuşit să supravieţuiască idealistului dezamăgit.

„Candid” este, datorită impresionantului număr de întâmplări, încercări şi situaţii prin care trece personajul principal, o veritabilă reinterpretare a simbolisticii platoniene:

Lumea sensibilă a realității aparente, lumea pe care o oferă senzaţiile noastre…….. Era singura lume pe care Candid o cunoscuse şi la care credea că are acces. Ea este schimbătoare, trecătoare şi contradictorie, numai pe jumătate reală, intermediară între fiinţă si nefiinţă.

Ignoranța omului incult, limitat şi lacom este întruchipată de baronul Thunder-den-Tronck.

Prejudecățile, simțurile care ne limitează şi ameninţarea stereotipurilor care fac parte din registrul consecinţelor dăunătoare subtile ale stereotipurilor negative nefondate. Întrega dramă a lui Candid se naşte din prejudecata că nu este demn să mărturisească dragostea ce i-o poartă Cunegondei, datorită faptului că este un bastard.

“Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actorii”, spunea Shakespeare, iar opereta „Candid” ne oferă spectacolul întregii lumi, reconstituind versiunea originală din 1953, într-o variantă reinventată a clasicului Candid, care implică și o importantă contribuție feminină.

Regia este semnată de Andrei Munteanu

Studiile de master la Academia Italiană pentru Operă din Verona, colaborarea cu regizorul Franco Zeffirelli, la teatrul Arena di Verona, colaborarea cu Teatrul Evreiesc de Stat din București, unde a montat peste 12 spectacole printre care și musicalurile: “Stele Rătăcitoare” (spectacol prezentat la New York în 2014), “Marienbad” și “Scripcarul pe acoperiș”, spectacolele montate la teatrul E. R. Kaminska din Varșovia, precum musicalul “Povestiri Biblice”, (spectacol prezentat la New York în 2018) sunt doar câteva crâmpeie din activitatea prodigioasă a regizorului.

Echipa artistică este completată armonios de nume precum Constantin Adrian Grigore, respectiv Alexandru Ilie (conducerea muzicală), Cătălin Ionescu Arbore (decor), Unda Popp (costume), Bogdan Boanta și Andra Gheorghe (coregrafie), precum și Aurel Muraru (dirijor cor).

Conducerea muzicală: Constantin Adrian Grigore/Alexandru Ilie

VOLTAIRE – Valentino Tiron

PANGLOSS – Marius Mitrofan/Anton Zidaru

CANDID – George Varban/Dumitru Filip

CUNEGONDA – Daniela Bucșan/Miruna Dascălu

MAXIMILIAN – Teodor Vădana

PAQUETTE –Tina Munteanu/Mihaela Alexa

BĂTRÂNA DOAMNĂ – Cristina Trandafir/Gladiola Nițulescu-Lamatic

CACAMBO – Andrei Pleșca

MARTIN – Stefan Popov

GUVERNATORUL – Florin Budnaru

VANDERDENDUR – Mihai Urzicana/Daniel Madia

BARONUL THUNDER-DEN-TRONCK – Arnold Mack

BARONEASA THUNDER-DEN-TRONCK – Ioana Băiașu/Ileana Lenghel

CAPORALUL – Mihăiță Radu

CĂPITANUL – Alin Țintea

SERGENTUL – Alexandru Vasile

PASTORUL OLANDEZ – Alexandru Onea

SOȚIA PASTORULUI – Irina Onea

IACOB ANABAPTISTUL – Victor Bucur

OFIȚERUL FRANCEZ – Marian Chirazi

AMBASADORUL VIENZ – Relu Dobrin

DON ISSACAR – Marius Meragiu

MARELE INCHIZITOR – Daniel Andrei Găină

MARINARUL PORTUGHEZ – Alois Doboș

INCHIZITORII – Răzvan Rusu, Mihăiță Radu, Bogdan Ardeleanu

AGENȚII INCHIZIȚIEI – Lorendi Rădulescu, Octavian Ștefănescu, Cătălin Cocheș

AGHIOTANT – Mircea Crăciun

REGELE DIN ELDORADO – Cătălin Petrescu

REGINA DIN ELDORADO – Raluca Ciocă

SCLAVUL DIN SURINAM – Daniel Andrei Găină

REGELE STANISLAUS – Marius Mitrofan/Anton Zidaru

ȚARUL IVAN – Florin Ganea

CHARLES EDWARD STEWART – Andrei Pleșca

MARELE SULTAN AHMET – Alexandru Vasile

REGELE HERMANN AUGUSTUS – Stefan Popov

REGELE THEODOR – Mihai Urzicana/Daniel Madia

În alte roluri: Carmen Anghel, Carmen Angheloiu, Cristina Georgescu, Ileana Lenghel, Monica Marin, Alina Mihăilescu, Corina Plopeanu, Aurelia Tudor, Adina-Mihaela Ciocoveanu, Cristina Popa, Alexandra Țurcan, Maria Baciu, Ioana Băiașiu, Claudia Deleanu, Meri Ferariu, Gabriela Popescu, Ana-Maria Racu, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, Victor Bunea, George Matei, Mihai Andriescu, Lucian Luca, Bogdan Pelearcă, Radu Mihalache, Septimiu Urzică.

Distribuție balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Denisa Anastasiu, Sabina Ioniță, Camelia Ghiță, Oana Vâlceanu, Luminița Florescu, Alexandra Borîia, Relu Dobrin, Mircea Crăciun, Marian Chirazi, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Cosmin Vasile, Vlad Tențu, Vladimir Palamarciuc

Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian”.