Să ai în fața ta pe scenă un muzician cu 11 premii Grammy, acompaniat de o trupă de muzicieni de excepție, care să cânte un jazz modern într-un ritm extrem alert și să vrea să-ți cânte ore în șir, nu este un lucru care să nu te marcheze.
Deva și organizatorii festivalului au avut o mare realizare.
Philip Lassiter este un fenomen.
Chiar dacă vii neavizat la concert și nu ai cultura pregătită despre ce vei asculta, e imposibil să nu sesizezi spectacoluul de excepție la care asiști. Philip se manifestă fulminant, muzica lui ridică sufletele, spectatorii de pe scaune și băncile din parc!
Am așteptat cu mare interes acest concert deoarece a adus pe scenă un stil modern.
”Sunetul genurilor Gospel, Soul, Jazz, Salsa, și Funk au adus o explozie de idei în mintea sucită și, totodată, genială a lui Lassiter; putând fi comparată cu o tornadă luptând împotriva unui uragan”. Noi am întâlnit și exprimări potrivite cu Hip-Hopul, Dixielandul, însă nota dominantă a fost “Soul”.
Energia muzicală ce s-a revărsat de pe scenă asupra publicului a făcut ”întreg trupul să simtă ritmurile sale pentru zile întregi”. Evident că publicul, venit în număr foarte mare să întâlnească fenomenul, a fost prins de ritm și energie. O simplă invitație din partea vocalului și lumea a pornit la dans. Știați că jazzul se dansează, nu?
Pianist, trompetist, vocalist, aranjor, dirijor, etc, Philip Lassiter nu a stat la înălțimea faimei lui ci a fost tot timpul unul dintre noi, dialogând cu noi, apropiindu-se de noi, dăruindu-ne muzica sa într-un mod în care să ajungă la fiecare. ”Definirea corectă a splendorii și măreției acestui trompetist și cantautor de jazz, ar fi la fel de grea ca și prinderea unui urs într-o capcană de șoricei.”
Uraganul nu s-ar fi potolit până dimineață și publicul ar fi rămas acolo, dar evenimentul avea un termen de final, iar jandarmii începuseră să se arate – oare în misiune sau să guste muzică?. Philip a dialogat cu ei și au căzut de comun acord pentru încă o melodie. Nici jandarmii nu s-ar fi lăsat duși dar meseria este meserie!
Prietenii Radu Lupașcu și Gabriel Petric erau fascinați ca și noi, iar în spatele scenei amfitrionul Mircea Goian nu putea să-și ascundă satisfacția.
Artiștii de pe scenă în frunte cu Philip sunt nu numai transmițători, dar și rafinați receptori la reacția publicului. Am reușit să remarcăm satisfacția și fericirea de pe chipul lor atunci când, după show, am dialogat și ne-am fotografiat cu ei. Aveau o bucurie nedisimulată că făcuseră iar ce știau mai bine, foarte bine. Am fost plăcut surprinși să îi întâlnim atât de comunicativi, de deschiși să interacționeze.
Am avut o mare ocazie a vieții la acest festival și avem materiale de arătat nepoților! Vă invităm să vizionați, la finalul articolului.
Stela Feldrihan
0 Comentarii