Lidia Petrescu Zadeh, un artist vizual în plină expansiune, un artist ce zilnic pictează și scrie poeme, pamflete, un creator de frumos, atras de evoluția lumii, a oamenilor ca spectacol a formelor, a luminilor, a veșmintelor de-a lungul timpului. De la realism ajunge la impresionism, se regăsește și în pictura abstractă cu elemente concrete sau figurative. Unele lucrări sunt compoziții realizate din tușe puternice, sigure altele din straturi folosind culori acrilice.
Lidia Zadeh stăpânește un realismul aparent, când ludic, când meditativ. Veșmintele de-a lungul secolelor au preocupat-o fiind ea însăși designer vestimentar sau designer de interior creând șemineee decorate în diverse stiluri și maniere.
Tușele puternice dar și finețea lor, jocul între decorativ și pictural te fac să te oprești în fața fiecărei lucrări și să te întrebi unde, în ce ano – timp a creat….
Lidia Zadeh face parte dintre artiștii vizuali care pictează în fiecare zi…Dialogul său plastic este clar, un spectacol, nu căutat neapărat. Unele lucrări par reveniri repetate, dar sunt propriile-i reevaluări.
Alternanța de tonuri, de planuri, practici coloristice, cu note de mare luminozitate, alternează, aduce note de echilibru, grație intervențiilor coloristice temporizate.
Prin concretețea și pregnanța plastică dar și prin darul coloristic, compozițiile sale au…verbialitate.
Artista își permite să treacă de la figurativ la nonfigurativ, abordarea prin care artista realizează compozițiile denotă inteligență artistică și o mână și o minte care stăpânesc desenul.
Geometrizarea potretului nu deranjează, autoarea are o reală autoritate artistică.
La Lidia Petrescu Zadeh există un sincretism al artelor, pictura și poezia au multe puncte de întâlnire „Ut pictura poesis” cum spunea Horațiu secolul V î.Hr.
Domeniile sunt congenere, înrudite „IN MEDIAS REX” cum spunea Horațiu, în esență, sînt alterități dar apar și antonimii.
Fluxul trepidant, fascinant, emotiv al lucrărilor sale au verbialitate plastică, spectatorul privitor revine asupra lucrărilor aproape și își pune întrebări. Parcă ar fi într-un atelier al ideilor.
Miracolul feminității pare o tema predilectă – femeia fremătând de senzorialitate, sexualitate, dar cu o ascunsă sensibilitate ce se întrezărește.
Figurile feminine care trăiesc pe simezele bucureștene și nu numai amintintesc rolul preponderant al femeii în centrul societății de la începuturi și până astazi.
Universul Lidiei Zadeh este suprarealist, animat de o imaginaţie debordantă, portretele comunică direct cu privitorul.
Universul Lidiei este presărat cu citadele, personaje realizate în planuri sensibil colorate, supraetajări de culori în lumină, pure, contrastante, ce uneori se întrepătrund și dau un sentiment muzical lucrărilor uneori….
Aspect orfic, de orgă colorată. La Lidia aria figurativă este alăturată celei abstracte, din dorința firească manifestată de artistă, de a-și semnala demersul complex, care are în egală măsură recurs la real și un altul, îndreptat către abstract.Tușa spontană, proaspătă lasă impresia unei continuități ce poate fi urmărită în cele două tipuri de construcție care o preocupă pe artistă.
Dacă în lucrările figurative, atmosfera joacă, dincolo de peisajul surprins, rolul principal, cu o serie întreagă de elemente care vorbesc explicit despre anotimp și momentul zilei, în operele abstracte, fluiditatea tușei preia întâietatea discursului. Mișcarea, capătă vizibilitate, chiar concretețe, îndeosebi în delicatele fluidități de culoare la care recurge.
Portretele Lidiei privesc mereu spre înalt, oprindu-se uneori la hotarul din lumea reală și cea de dincolo, ea însăși găsind răspunsuri, rezolvări printre psalmi, cuvinte, în biserici sau mânăstiri de ea știute.
Când părăsește un concept reinventează un altul, al ei, cu cifrele alese, cu conotații religioase, filosofice.
Personajele sunt alese cu ochiul și gândirea artistului, construiește alte castele, alte palate, alți oameni sub aceiași aștrii, dar fiecare cu trăirile și floarea lui, ca-n universul Micului Prinț.
Liliana Popa
istoric de artă
2 ianuarie 2024
0 Comentarii