Concertul Mariei Răducanu de la Porto Arte de sâmbătă a fost altceva față de nota tradițională a concertelor în aer liber pe care, de atâția ani, le-am vazut acolo.

Pe tot parcursul spectacolului, (mă bucur că nu l-am ratat) am reușit să interacționez cu muzica ei, uneori spre jazz, sau fado, alternând cu șansonetele de odinioara sau ritmurile chitarei spaniole și ale nostalgiei rusești, împletite cu vechile cântece oltenești ale Mariei Tănase sau din mahalaua Bucureștiului.

O voce puternică, o chitară și o artistă evident discretă și timidă a facut ca timp de aproape două ore să uit de timp, să mă izolez la nivel interior (în ciuda multor spectatori prezenși) și, descoperind-o acum pentru prima oară, să plonjez cu bucurie în muzica ei……..ea cea care s-a autocaracterizat ca fiind o “bocitoare de rit bizantin’.

Costin DD