Da, nu eram foarte optimist, în urmă cu un an, în privința celei de a doua ediții. Dar nu ne-am lăsat, că suntem mai încăpățânați de fel. Cei ce au ajuns în Arene pe 6 mai probabil că vor spune că bine am făcut. Hmmm… hai să vă povestesc câte ceva despre ce a însemnat această ediție.

Ne-am ales o dată foarte bună din toate punctele de vedere, 27 mai. Bine, o să vă spuneți, dar a fost pe 6, nu? Păi da, că după ce am stabilit toate detaliile și am semnat toate contractele, s-a anunțat cântarea Pantera, pe 27 mai… Nu poți face față unei asemenea concurențe, așa că am luat-o de la capăt. Bun început, nu?

Cum faci afișul unui astfel de eveniment? Pornești de sus, de cât mai sus. Și unde se termină atmosfera, îi găsești pe Alternosfera. Aici nu a fost greu de ales, succesul la public e incontestabil, știam că vor avea piese noi de promovat, partea aceasta e cea mai simplă, important e să-ți asumi că vei avea pe scenă o trupă de asemenea mărime și să știi că va fi mult de muncă pentru promovare. Bine, și restul?

ZOB tocmai ce au serbat treizeci de ani de existență. Să nu mai spuneți nimănui, dar chiar îi știu de la primele lor încercări de a exista. Cum puteam să nu-i chemăm? Mai ales că au ajuns la un moment de maturizare artistică, firesc de altfel, dacă reușești să reziști în atenția publicului atât de mult timp. Practic, în acest caz, trupa și publicul ei au îmbătrânit împreună. Și, exact ca în cazul vinului, au devenit mai buni cu trecerea timpului. Și unii, și ceilalți.

OCS sunt, mereu, ingredientul fără de care rămâi cu impresia aceea de “parcă lipsește ceva”. N-am vrut să lipsească nimic din această rețetă și bine am făcut, s-au dovedit sarea, piperul și toate celelalte condimente necesare. Comunicarea cu publicul este absolut specială în cazul lor, te simți membru al unui club exclusivist. Deși știi de la bun început la ce te aștepți, că doar de aceea i-am adus, tot ajungi să fii plăcut surprins.

Tot respectul pentru Trooper, zău că nu e ușor să reziști pe o piață ca cea românească. Mai ales când ești rocker. Și când chiar știi ce vrei, prin urmare nu faci tot felul de compromisuri. Și iată că reușești, după atâția ani, să ai un public tânăr, care te adoră și care se află în fața scenei, trăind fiecare moment cu maximă intensitate. Jos pălăria, a fost un recital de excepție, ne-au rămas niște imagini minunate, dar și niște amintiri de neegalat!

Cu o asemenea desfășurare de forțe, nu e ușor să alegi prima trupă. De obicei pui niște tineri, care să se poată mândri că au cântat și ei pe o scenă de festival. Sau, în acest caz, te uiți spre o trupă care își merită pe deplin locul pe scena oricărui festival în care chiar se cântă. Fiindcă așa am ales Stema. E o trupă ce și-a găsit un drum, dar n-a avut parte de suficientă promovare. Și a mai schimbat un pic, dar promovarea nu s-a dovedit eficientă. Și a mai rafinat și alambicat și a ieșit minunat, dar lucrurile încă nu s-au așezat. Sper că aducerea lor pe această scenă îi va face și pe alții să-i invite, fiindcă e tot ce mai au nevoie acum. Au muzica, au personalitatea, au conceptul, le mai trebuie doar un pic de noroc…

Ceea ce ne-ar trebui și nouă, pentru a face a treia ediție de Out of Office Fest. Planurile sunt mari, încăpățânați știți deja că suntem, bețe în roate găsim mereu, niște sprijin ne-ar prinde bine, măcar de la a treia ediție încolo.

Bogdan Nicolescu

Nota redacției: O scurtă prezentare a lui Bogdan. Inginer hidrotehnist. Nepracticant. Jurnalist.

I-a plăcut muzica și asta l-a dus și spre meseria de DJ, pe care o practică încă din vremurile bune ale Club A (că acolo puteai face noapte rock…), până la vremurile actuale de Fabrica și B52.

Pasionat de muzică și radio, imediat după Revoluție, în ianuarie 1990, a ajuns la primul post de radio independent, Uni Fun Radio. După care au urmat Total, Activ FM, România Tineret, News FM, Realitatea FM, Rock Fm și actualul Radio Seven.