Și a venit luna decembrie. Ne oprim un pic din goana vieții, să ascultăm povești literare la gura sobei.
”Poeții Cetății” s-au întâlnit în Sala Media a Muzeului Țăranului Român, acum în perioada Târgului de Crăciun. Am ajuns la eveniment, trecând obligatoriu prin aburii Târgului, de sarmale și vin fiert, admirând nestemate de costume populare, decorațiuni și alte minunății.
În sală ne-a așteptat amfitrioana Liliana Popa, care a avut grijă ca toți invitații să se simtă bine, să le fie cald, să stea confortabil și să servească o mică atenție. Focul în sobă fiind făcut, poveștile au început.
Două subiecte, extrem de interesante, au fost tema întâlnirii: poeți români al lunii decembrie și dramaturgia românească de la Caragiale încoace.
Am avut ocazia să asistăm la discuții între oameni care au fost foarte apropiați de Nichita Stănescu și de Nicolae Labiș. Cei care le-au simțit aproape răsuflarea și le-au admirat puterea interioară care i-a făcut să creeze. S-au depănat amintiri despre cei doi poeți excepționali, despre aspectul literar și creativ al vieții lor, despre viața lor socială, despre prieteniile care i-a legat pe povestitori de cei doi poeți.
Al doilea subiect, despre dramaturgia românească de după Caragiale, a punctat poziționarea dramaturgiei românești actuale, în timp și spațiu. Am ascultat expozeul avizat al doamnei Olga Delia Mateescu, actriță și dramaturg, care ne-a depănat povestea piesei de teatru de la stadiul de idee, apoi manuscris, apoi dosar în sertar sau pe masa unui teatru, asaltat de dramaturgi. Soarta piesei de teatru și succesul sunt dependente nu numai de dramaturg și de actori, concepția regizorului este decisivă pentru ”ieșirea în lume”.
Actorii, poeții, dramaturgii, oamenii de cultură prezenți la întâlnire s-au întrecut în a schimba idei interesante, iar în final, a câștigat toată atenția poezia. Invitații au citit sau au recitat versuri frumoase și profunde.
Un cenaclu la care ne-a făcut plăcere să fim prezenți!
Ne bucurăm că acești oameni se întâlnesc și apreciem inițiativa lor!
Stela Feldrihan, Cătălin Statie
Ascultand lectura a numai catorva nume din panteonul culturii noastre, alaturi de cele contemporane ca Razvan Teodorescu sau Ana Blandiana, putem spune, in contextul amaraciunii care ne-a cuprins pe toti ieri, ca aceasta este calea afirmarii Romaniei in lumea civilizata.
Promovarea valorilor deja recunoscute si nu discursul patriotard, revansist dar gol de continut, este calea recunoasterii noastre depline.
Felicitari Contacte Culturale pentru popularizarea acestui important eveniment !