Facem această retrospectivă cu intenția de a aminiti celor prezenți acolo și celor ce urmează să binevoiască să citească acest articol, ce oază de libertate fără constrângeri a fost. Familiști, generații întregi, de la bunici la nepoți, oameni care s-au împrietenit pe rețele de socializare care și-au dat acolo prima strângere călduroasă de mână, prima îmbrățișare, multă muzică bună, multă bere, timp frumos, zâmbete largi, curățenie peste tot, oameni care stăteau foarte aproape de alți oameni pe care nu-i cunoșteau, cărora le răspundeau la salut, o complicitate binevoitoare, momente pline de trăiri umane. În contrast evident cu vremurile ce au urmat.
Organizatorii festivalului au reușit în 2019 să ridice ștacheta foarte mult.
În primul rând, recunoaștere internațională a protagoniștilor veniți de peste hotare iar în al doilea rând nivelul de pregătire tehnică și administrativă a organizatorilor. Așa că cei veniți de afară au avut parte de condiții tehnice, sunet și lumini, cum întâlnesc și la ei la marile lor festivaluri.
Și public, frate! Cunoscător! Receptiv! Dornic de eliberare! De descătușare! A stat unul lângă noi în ultima seară, în stânga, a fluierat non stop cât un depou întreg de locomotive cu abur. În drepta a urlat una de am crezut că o să facă atac cerebral. Nu zicem că n-am urlat și noi!
Magica Beth Hart, să facă infarct când a văzut atâta popor la un concert al ei. Și știm ce spunem! Nu mulți artiști de blues pot umple o polivalentă. De stadion nici nu poate fi vorba.
Publicul a fost marele câștig al ediției. Iar ce au văzut pe scenă le-a dat mari speranțe că o să vadă și mai mult la ediția viitoare, care, din păcate, va fi posibilă abia peste trei ani, ediția 2022.
Publicul a reușit să surprindă în ofsaid, cum se spune la fotbal, pe cei cu mâncarea. Cozi de cozi. Dar până la urmă au mâncat toți. Bere a fost din belșug! Ce e aia festival de blues fără bere?
Și mulți copii. S-au bucurat alături de părinții lor. Lângă noi, o familie cu un câine specialist în festivaluri. L-a durut în pix, cum se spune, de zgomotul de pe scenă. A dormit liniștit tot concertul. Pe alții i-ai fi găsit în vârf, pe Țurțudanul, de frică.
Am împărțit retrospectiva primei zile în două părți, deoarece a doua merită o atenție sporită.
Pe scena principală au urcat:
Amalia Gaiță band
Paardekooper
și o foarte bună și renumită chitaristă de blues Erjal Lyytinen și al ei band
Atmosferă din ce în ce mai intensă pe măsură ce măsură ce trupele se succedau, publicul de la mesele cu bere se apropia de scenă, cei întinși în fața scenei au început să se ridice.
Sunetul clar, luminile au început să devină prezente odată ce s-a lăsat înserarea iar Mike Godoroja a prezentat tot parcursul.
Cumva, nici poarta n-a mai făcut față, ceva urma să se întâmple în partea a doua.
Un eveniment realizat de Asociația MENTOR ROCK & Primăria oraşului Brezoi, cu sprijinul:
Street Food by Carrefour, Consiliul Judeţean Vâlcea, Radio Europa FM, Metronom Golden Hits, Vincon România, Pepsi, COROM Export, DIANA, SC.TOTAL N.S.A.SRL, Pescăria Magic, Nordexim Distributie, Irina Impex srl, Autonet Vâlcea, Rotakt, Doshin Aikido, Nitela Impex, Istocescu&Vintilă Business Lawyers, Pak Forest, SC Xavitel SRL, Wise, Avocat Alexandru Scarlat, Damila, Buila experience, Conphys , Plusstal.
Folosind imaginile puse la dispoziție de Mihai Răzvan Mugescu, sufletul festivalului, am încercat să reamintim protagoniștii ce au urcat pe scenă, cu ajutorul unui clip.
Stela Feldrihan, Cătălin Statie.
0 Comentarii