Din grădina noastră

E un clinchet de culoare

Armonie fără seamăn,

Fără urmă de venin.

Trist e doar sufletul ce vede frumusețea de afară  și compară.

În natură,  totul este echilibru!

Omul cade, el supune

Nu se-ntreabă, nici nu vrea

“Este rău sau este bine ca să fac așa și-așa?”

Plante unduie la soare în grădina din poveste.

Visul încet se-nfiripă, când privesc grădina noastră.

Și ce văd?

Sunt flori măiestre în cascade de culori

Desfătându-se în soare.

Fluturi, gâze ici pe colo

Așezate lin pe cupe desfăcute către cer.

E o liniște absurdă, mult mister!

Daniela Mirela Popescu

Fotografii: Sorin Moise și Mihai Ciprian Picioroagă